Doamne ajută, tuturor! Bine v-am regăsit!
Știați că această piesă vestimentară este foarte veche? În general este asociată portului tradițional specific celor două Americi, dar a fost utilizată și ca articol vestimentar de protecție, în anii 1850 de către forțele militare neregulate ale Statelor Unite care operau în zona Marilor Câmpii.
Cu timpul, au devenit obiecte vestimentare care i-au fascinat și inspirat, pe creatorii de modă de pretutindeni.În copilăria mea, am purtat și eu un astfel de poncho croșetat (cred că era cumpărat din magazin, nu croșetat manual, dar era foarte frumos) în culorile alb și roșu, de care eram tare mândră.
La un moment dat nașa mi-a trimis o fotografie cu Micuțele doamne în care cele trei fete mai mari, Maria, Elisabeta și Ilinca erau îmbrăcate în poncho, iar cea mică, Irina, nu.
Îmi amintesc că trebuia să plec la mama, la țară și voiam oricum să îmi iau ceva de lucru pentru cât voi sta la ea. Așa că m-am urcat în pod și am căutat niște fire potrivite. Am găsit aceste două culori dintr-un fir ușor catifelat și mai grosuț.
I l-am trimis apoi și am primit fotografiile de mai jos. Cred că nu trebuie să vă mai spun că bucuria mea a fost nemărginită.
Faptul că firul a fost mai gros a făcut ca treaba să meargă foarte repede. L-am început vineri seară și sâmbătă seară era deja gata. Nu am avut destul material să îi croșetez și un mic guleraș, dar i-am pus un șnur cu care să îl strângă puțin în jurul gâtului.
La limită, mi-au ajuns firele și pentru franjuri.
Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc o zi binecuvântată!