Șosete tricotate - luna februarie

Sursa: Pinterest.com

Doamne ajută tuturor! Bine v-am regăsit!
Cu mila și ajutorul lui Dumnezeu, am tricotat șosetele lunii februarie în avans. Sunt foarte mulțumită de acest lucru și entuziasmată să le încep pe cele ale lunii martie. :)

Am folosit fir Alize Superwash Comfort Socks (cod culoare 2698) și andrele circulare nr. 3.5. Șosetele sunt începute de la vârf și lucrate cu metoda bucla magică (ambele în același timp).

Noapte cu pace tuturor!

Botoșei croșetați - luna ianuarie

Doamne ajută! Bine v-am regăsit! 

Deși am învățat să țin andrelele în mână încă de la 5-6 ani și am tricotat destul de mult de-a lungul vieții, iar cu croșeta m-am împrietenit doar în ultimul deceniu (la sfârșitul anului 2017), categoric îmi place mai mult să croșetez. Și e și mult mai rapid. Am bibilit la o pereche de șosete tricotate vreme de două săptămâni, iar o pereche de botoșei am croșetat-o în două zile.

Însă, lucrurile tricotate sunt într-adevăr mai delicate.

Am folosit fir Stylecraft Special și croșeta nr. 2.5.

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc o noapte cu pace!

Bucurii de ianuarie - săptămâna a patra

Doamne ajută tuturor!

Bine v-am regăsit în cea de-a patra săptămână a provocării Bucurii de ianuarie! Iată-ne ajunși și în ultima săptămână a acestei provocări.

Provocare lansată de către Irina - Dulce casă

Pentru mine a fost o săptămână grea, obositoare, care părea că nu se mai termină. Nu m-am simțit prea grozav nici fizic, dar emoțional a fost și mai greu. Din păcate s-a confirmat diagnosticul mamei mele. De puteți, pomeniți-o în rugăciunile voastre (Elena).

Dar, să încerc să vă prezint câteva din bucuriile acesti ultime săptămâni din ianuarie...

Colțișorul meu confortabil...

Și săptămâna aceasta am petrecut serile acasă, în patul mamei mele. 

Un proiect creativ...

Mi-am construit suporturi pentru blocat șosete. Am modelat niște umerașe din sârmă, într-o formă cât de cât potrivită pentru a usca șosetele pe ele.

Tratația săptămânii...

Ieri am făcut gogoși pudrate cu zahăr, unul din deserturile copilăriei mele. Și ale copiilor mei, firește.

Au fost la mare înălțime, mai ales că Ștefan și Georgia au fost în vizită la niște prieteni și au dus și gogoși calde.

Plante/flori...

Dimineață, înainte de biserică, am primit flori de la prietena mea. M-am bucurat mult că am înveselit masa.

Lumini și luminițe...

În această săptămână, mă bucur să vă arăt candela ce ne luminează colțișorul de rugăciune de la apartament, cea a cărei lumină ne luminează chipul, ne mângâie și ne odihnește sufletul. Și nu în ultimul rând, ne aduce aminte că trebuie să priveghem neîncetat, neștiind când va veni Mirele Hristos, spre a ne pofti în camara Sa de Nuntă.

Această candelă este primită în dar de la nașii noștri de cununie și este făurită de o prietenă dragă, Roxana Batariuc, de care am mai pomenit cândva pe blog.

Grija de sine...

M-am spălat, m-am parfumat și am mers la serviciu, în fiecare dimineață. Se pune? :))))

Rugăciune/recunoștință/meditație/jurnal...

Treptele nevointei

Sursa: doxologia.ro

Întinde haina ta peste cel ce a greşit şi acoperă-l. Şi dacă nu poţi lua asupra ta greşelile lui şi nu poţi primi certarea şi ruşinea în locul lui, rabdă-l măcar şi nu-l ruşina…De nu te linişteşti cu inima, linişteşte-te măcar cu limba. Şi dacă nu poţi pune rânduială în gânduri, pune rânduială măcar cu trupul tău. Şi de nu poţi lucra cu trupul tău, întristează-te măcar în cugetul tău. Şi de nu poţi sta la priveghere, priveghează măcar şezând pe patul tău sau chiar întins pe el. Şi de nu poţi posti două zile, posteşte măcar până seara. Şi de nu poţi până seara, păzeşte-te măcar să nu te saturi. De nu eşti curat în inima ta, fii curat măcar în trupul tău. De nu plângi în inima ta, îmbracă-ţi cu jale măcar faţa ta. De nu poţi milui, vorbeşte măcar ca un păcătos. De nu eşti făcător de pace, fii măcar neiubitor de tulburare. De nu te poţi strădui, fă-te măcar în cuget netrândav. De nu eşti biruitor (asupra păcatelor), măcar să nu te mândreşti faţă de cei vinovaţi. De nu izbuteşti să închizi gura celui ce bârfeşte pe soţul tău, păzeşte-te măcar să nu te faci părtaş în aceasta cu el.

(Din Filocalia Sfintelor Nevoințe ale Desăvârșirii (X) a Sfântului Isaac Sirul)

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc o săptămână binecuvântată!

Jurnalul unei femei simple (63)

(adus in blogosfera românească de către Corcodusa)

Doamne ajută tuturor! Bine v-am regăsit!

Pentru astăzi... 

Sâmbătă, 27 ianuarie

Afară...

E iarnă. Iarnă adevărată. Avem zile cu ger și zăpadă înghețată. În afară de drumurile la serviciu, biserică și la cumpărături, nu am ieșit deloc. Singura "plimbare" este între casă și apartament. Adică, vreo sută de metri. :)) 

Mă gândesc...

La viață. Prin câte trece omul într-o viață... Dac-am ști... Slavă Domnului că avem nădejdea mântuirii!

Sunt recunoscătoare...

Cred că am mai scris cândva, dar sunt recunoscătoare că m-am născut și am crescut într-o familie de creștini ortodocși. Că deși nu știam prea multe despre ortodoxie, o trăiam. Dumnezeu era în casa noastră.

În bucătărie...

În oală fierbe un cocoș. Un cocoș adevărat, crescut în curte. În curtea fratelui meu. Au fost zilele trecute pe la noi și ne-au adus un cocoș și ouă proaspete. 

După prânz vreau să frământ gogoși. 

Sunt îmbrăcată...

În pantaloni de casă, în carouri, tricou și polar roșu. În picioare am șosete de lână tricotate de către mama mea cu ani în urmă. 

Meșteresc...
La șosete. 

Și am încheiat o bluză pe care i-a tricotat-o mama Mariei. Și i-am croșetat colțișori pe margine.

Lucrează atât de frumos! Niciodată nu voi ajunge la înălțimea ei.

Citesc...

Încă nu am abandonat La răsărit de Eden, de John Steinbeck, deși am fost tentată să o las de câteva ori. Nu-mi place. Și aproape am ajuns la jumătate. Nu pricep de ce e atât de lăudată pe toate grupurile de lectură. Cred că pur și simplu nu mi se potrivește mie. Sau poate nu am starea și răbdarea necesare unei astfel de lecturi, în această perioadă. 

Așa că, pentru diseară am pus pe noptieră Întoarcerea la Hristos, scrisă de Ioan Ianolide. Am citit-o în urmă cu 15 ani și pot spune că e una din cele mai bune cărți pe care le-am citit vreodată.

Sper...

Să o miluiască Dumnezeu pe mama mea. De puteți spune un Doamne ajută pentru ea, vă va răsplăti Dumnezeu. Elena se numește.

 

Învăț...

Diferite tipuri de călcâie pentru șosete. Nu râdeți. Sunt nenumărate. Nu mi-am închipuit vreodată că sunt atât de multe.

În casă...

După ce termin această postare, mă înfig împreună cu dragul meu în curățenia de sâmbătă. În rest, e cât de cât ordine și ce e cel mai important în această perioadă, e cald. Slavă Domnului!

Ascult...

You are my home - Chayanne & Vanessa Williams.

Un film pe care îl recomand...

August Rush - un film despre nădejde și credință, dar și despre talentul ce se află în noi și care poate schimba lumea din jur.

"Muzica este pretutindeni în jurul nostru. Tot ce trebuie să facem este să o ascultăm".

Unul din lucrurile preferate...

Colecțiile de cărți. Sunt entuziasmată că m-am abonat la noua colecție lansată de Editura Litera.

Câteva dintre ele le-am citit deja, pe unele chiar le am în alte ediții, dar cum spuneam mai sus, îmi plac colecțiile. :)

Un citat...

"Cât costă o îmbrăţişare după ce ai fost strivit?
Cât costă cămaşa pe care o dăruieşti după ce ţi s-a luat totul?
Cât costă aruncarea în apă pentru a-l salva pe celălalt când nu ştii să înoţi şi ţi-e teamă de apă?
Cât costă iertarea după ce ai fost torturat?
Cât costă zâmbetul născut din şuvoaie de lacrimi?
Cât costă mângâierea celui pe care tocmai l-ai rănit?
Am învăţat să apreciez tot ceea ce primesc. Însă de multe ori privesc în spatele a ceea ce se vede, la preţul ascuns ochilor şi inimilor grăbite, să văd cât a costat cu adevărat. Fiindcă tindem să trecem de multe ori cu vederea preţul adevărat, fără să preţuim la justa valoare ceea ce primim. Şi să nu ne dăm seama că într-o simplă îmbrăţişare putem primi uneori, nevăzută, chiar inima unui om.
Şi inima unui om nu are preţ..."
(Alexandra Svet)

O fotografie...

The Greater Blue Mountains Area in Australia. 

Photos By Richard/Shutterstock

Un loc unde mi-ar plăcea să fiu...

Moraine Lake in Alberta, Canada. 

Galyna Andrushko/Shutterstock

Din comorile pământului...

Laudă şi măreţie este lucrul Lui...

Malachite from yangchun mine guangdong province China
Photo Copyright  @future_mineral
Source: Geology Addictive

Din iubita mea Românie...

Lacul Scropoasa, comuna Moroeni, județul Dâmbovița, în Munții Bucegi, la 1197 de metri altitudine.
Sursa: Călător în bascheți

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc o săptămână minunată!

Botoșeii de la metrou

Bună dimineața! Doamne ajută! Bine v-am regăsit!

Vă spuneam acum ceva vreme, într-o pagină de jurnal că m-am "îndurat" să dăruiesc o parte din firele rămase de la diferite proiecte. Le-am adunat într-o sacoșă, am strecurat și câteva bobine noi, dar cele mai multe erau ghemulețe, mai mari, mai mici, diferit colorate, numai bune de combinat între ele. 

Mărturisesc că în dimineața în care le-am dus, am avut tendința să mai arunc un ochi printre ele să văd dacă nu mi-ar mai trebui ceva :))), dar am rezistat eroic. 

Așadar, le-am dăruit femeii care în fiecare dimineață, lucrează în picioare, în galeria ce duce la metroul Unirii 1. Nu tu căldură (știți ce curent e acolo), nu tu colțișor confortabil, nici măcar un scăunel pe care să se așeze. Lucrează în picioare, aproape fără să se uite la mâinile neobosite. Doar uneori face câțiva pași pentru a se dezmorți, dar mâinile nu i se opresc nici atunci. 

Nu i s-au oprit mânuțele nici cât am stat de vorbă. Poate doar o clipă, în care mi-a arătat ceva lucrat din firele de la mine. Acești botoșei portocalii, de pildă, din firul rămas de la o vestă pe care mi-a lucrat-o mama mea, cu ani în urmă. Și o bentiță...

Am stat puțin de vorbă și printre altele, mi-a mărturisit că o parte din fire a dăruit-o și ea unei vecine în vârstă, care lucrează și ea și s-a gândit să o ajute. Și că botoșeii aceia mai mari din stânga sunt lucrați de către bătrâna aceea. Și adaugă mai mult în șoaptă: Îi mai duc și ei câțiva bănuți.

Am rămas fără cuvinte...

Bucurii de ianuarie - săptămâna a treia

Doamne ajută tuturor!

Bine v-am regăsit în cea de-a treia săptămână a provocării Bucurii de ianuarie! 

A fost o săptămână liniștită, ne-am bucurat și de prima zăpadă adevărată din această iarnă, însoțită și de puțin ger. Dumnezeu ne-a ferit de necazuri și de ispite prea mari. Am avut ce să punem pe masă și ne-am plătit și facturile. :))) E mare lucru pentru luna ianuarie. Mai ales cu scumpirile din ultima vreme.

Provocare lansată de către Irina - Dulce casă

Colțișorul meu confortabil...

În acest moment, pe canapeaua din sufragerie, de la apartament. Cristian simte nevoia de puțină odihnă după slujba de duminică, așa că ne-am retras puțin acasă, venind de acasă. Hmmm. Greu de explicat. Dincolo, la casă, colțișorul meu cel tihnit este de cele mai multe ori, serile, în patul mamei.

De fapt, acasă este acolo unde sunt cei dragi. Și acasă este locul cel mai confortabil din lume.

Un proiect creativ...

Nu vreți să știți de câte ori am început aceste șosete, în paralel. Nici eu nu mai știu de câte ori am desfăcut și am luat-o iar de la început. Numai Dumnezeu știe. Ba nu reușeam să montez ochiurile ca în tutorial, ba am înmulțit prea des, ba nu se potriveau culorile, ba rămâneau găuri în urma înmulțirilor... Cu ajutorul Domnului însă, am scos-o la capăt.

Tratația săptămânii...

Pentru mine a fost în ziua în care am mers cu colegii de serviciu la cantina studențească, ce se află foarte aproape de clădirea noastră de birouri. Chifteluțele acelea au fost cu adevărat delicioase. Știu și eu să fac chiftele, dar ca acestea de la cantină nu-mi ies niciodată.

Plante/flori...

Au înflorit zambilele din ghivece. Au o culoare și un parfum cu adevărat speciale.

Lumini și luminițe...

Cea mai mare bucurie din săptămâna trecută a fost când fiul meu mi-a adus un dar fără o ocazie anume, doar din motivul că mi-au plăcut mie suporturile acestea de lumânări în decembrie, atunci când el cumpărase unul pentru o colegă, pentru Secret Santa. Și cum eu mă ocup de ambalarea cadourilor în familia noastră (uite un lucru de ținut minte pentru rubrica Unul din lucrurile preferate, din Jurnalul unei femei simple - îmi place nespus să ambalez daruri), când l-am ambalat, mi s-a lipit de inimă.

El a ținut minte și mi-a făcut această mare bucurie.

Grija de sine...

Îmi monitorizez tensiunea zilnic, încerc să renunț treptat la cafea (beau doar o ceașcă mică mică dimineața) și să ajung în pat înainte de miezul nopții.

Rugăciune/recunoștință/meditație/jurnal...

Se pare că e anul jurnalelor pentru mine. Am primit săptămâna trecută, o agendă de la prietena mea cea mai apropiată (nu spun cea mai bună pentru că toți prietenii sunt buni; nu există prieteni mai mult sau mai puțin buni, ci unii sunt mai apropiați decât alții), așadar am primit agenda din fotografie cu rugămintea să scriu câte ceva de-a lungul anului pentru ea și la rândul meu să îi ofer o altă agendă în care îmi va dedica și ea câteva rânduri și la sfârșitul anului să ni le oferim reciproc. Mi se pare o idee minunată!

Să ne ajute Preamilostivul Dumnezeu să fim prieteni iubitori, iertători, răbdători și jertfelnici! Și să purtăm cu cinste și această cruce, Crucea Prieteniei, un mare dar și o bucurie a vieții. Să ne purtăm în gând și în rugăciune! Să nu uităm că o prietenie este adevărată doar dacă este o prietenie în Hristos, doar atunci are sens, când este o iubire față de Dumnezeu și deopotrivă și față de aproapele nostru.

Sursa: Pinterest.com

Vă îmbrățișez pe toți în rugăciune și vă doresc o săptămână binecuvântată!

Jurnalul unei femei simple (62)

(adus in blogosfera românească de către Corcodusa)

Doamne ajută tuturor! Bine v-am regăsit!

Două fete la fereastră - pictură de Walther Firle

Sursa: Pinterest.com

Pentru astăzi... 

Sâmbătă, 20 ianuarie

Afară...

A nins așa de frumos peste noapte... E o zi superbă, de iarnă.

Mă gândesc...

Cu bucurie la faptul că săptămâna viitoare, vom avea o zi liberă în cursul săptămânii (Unirea Principatelor Române). Așa că săptămâna va fi fracționată și va trece astfel, mult mai repede. 

Sunt recunoscătoare...

Pentru atâtea zile libere pe care le avem, de-a lungul anului. Mă bucur și sunt recunoscătoare pentru fiecare în parte.

În bucătărie...

A gătit mama ciorbă de porc și sarmale în foi de viță și în foi de varză. Ca desert avem cozonac. Am făcut joi pentru Festivalul cozonacului de la mine de la serviciu. Nu am câștigat niciun premiu. :))) Dar, m-am bucurat să particip.

Sunt îmbrăcată...

În pantaloni de trening roz, de catifea și o bluză gri, cu trandafiri roz.

Meșteresc...

Botoșei :) 

Și... șosete. :)))

Citesc...

La răsărit de Eden, de John Steinbeck

Sper...

Să reușesc să fiu mai cumpătată, cu ajutorul Domnului. Să pun început bun și în domeniul financiar. Să nu mă mai apropii de fondul de rezervă, orice nevoi ar apărea.

 

Învăț...

O nouă metodă de tricotare a șosetelor, ambele în același timp, începute de la vârf.

În casă...

Am făcut o spoială de curățenie, de dimineață, numai la parter, ca să ne rămână timp pentru șezătoare. :)

Ascult...

Liniștea zilei de iarnă. Prietena mea a plecat, copiii sunt sus, în camera lor, mama moțăie pe fotoliu, Cristian pe canapea (a dat până acum la zăpadă), cu Nala lângă el, iar eu scriu cocoțată în patul mamei, cu Missy lângă mine.

Un film pe care îl recomand...

Tata mută munții

L-am văzut aseară, împreună cu Cristian, la noul nostru TV, de la apartament. :)

Citisem de ceva vreme că a apărut pe Netflix, dar de abia acum ne-am făcut timp să-l vedem. E un film cu un subiect dureros, făcut după un caz real, petrecut în anul 2008. 

Peisajele sunt spectaculoase. Avem o țară atât de frumoasă! Măcar pentru asta și tot merită urmărit filmul.

Unul din lucrurile preferate...

Zăpada albă, pufoasă. Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut!

Un citat...

„Nu te supăra și nu te întrista de ce nu poți tu schimba. Este adevărat că nu putem schimba această situație, o privim doar cu demnitate și ne rugăm la bunul Dumnezeu să trecem cu bine peste ea."

(Sfântul Paisie Aghioritul) 

O fotografie...

Coastal dream, taken at Durdle door, Dorset, England by Darryn Kemper.

Un loc unde mi-ar plăcea să fiu...

Sursa: Pinterest.com

Din comorile pământului...

Laudă şi măreţie este lucrul Lui...

Blue Aragonite
Source: Gemmmadness

Din iubita mea Românie...

Cheile Bicazului - În Munții Hășmas, între județele Neamț și Harghita, pe râul Bicaz.

Sursa: Călător în bascheți

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc o săptămână minunată!