 |
Provocare adusă în blogosferă de către Sandra -
|
În urmă cu 18 ani mă aflam internată în Spitalul Universitar. Venisem cu o săptămână în urmă cu travaliu fals. Deși mă aflam la a doua naștere, contracțiile regulate m-au păcălit. Medicul de gardă m-a oprit totuși în spital până a doua zi. Peste noapte însă, pe fondul unei viroze, am făcut o criză astmatiformă, așa că m-au oprit în spital pentru tratament. A urmat o săptămână dificilă. Ștefan, primul meu născut era și el cu tratament injectabil cu branula în venă. Mergea tatăl lui cu el de două ori pe zi la spital pentru injecții.
Eu mă rugam să nasc cât mai repede, să merg acasă la puiul bolnav. Dar, micuța mea se lăsa așteptată. În noaptea de 3 spre 4, cu mila Domnului s-a declanșat nașterea, puțin după miezul noții. Pe la 5 am sunat-o pe mama mea, care era la țară îngrijind de tatăl meu bolnav și i-am spus: Roagă-te pentru mine că eu nasc. În dimineața zilei de vineri, 4 martie, puțin înainte de ora 9, s-a născut mica mea minune. Îi alesesem numele Maria încă dinainte de a mă căsători, când fusesem la sfințirea unei troițe, în ziua de Adormirea Maicii Domnului. Părintele îndemna femeile din mulțime: Botezați-vă fiicele după numele Măicuței Domnului.
Așadar, numele era hotărât: Maria. Însă, în acea zi era sărbătorită și Sfânta Iuliana. M-am gândit că nu ar strica să mai aibă încă o ocrotitoare printre sfinți. Așa că l-am rugat pe tatăl ei să îi pună numele Maria-Iulia.
Pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale Sfintei Iuliana, Doamne IIsuse Hristoase, miluiește-o pe fiica mea!
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
