 |
| (adus in blogosfera românească de către Corcodusa) |
Pentru astăzi...
Sâmbătă, 10 februarie
Am făcut un salam de biscuiți și vafe cu nucă de cocos.
Meșteresc...Șosete...
Citesc...
Afară...
Am avut câteva zile cu temperaturi de primăvară.
Astăzi am uscat rufe afară, la aer.
Mă gândesc...
La cum privim schimbările din viața noastră, la cum ne raportăm la ele.
Când eram adolescentă, pe la 13-14 ani, când m-am întâlnit cu tatăl unei prietene și l-am salutat, în stilul copilăresc în care o făcusem până atunci (Sărut mâna!), aproape în același timp, el m-a salutat la fel: Sărut mâna! Am fost inițial nedumerită, apoi surprinsă într-un mod foarte plăcut. Mi-am dat seama că de acum sunt o domnișoară. :)
Într-un mod oarecum asemănător (bine, nu la fel de plăcut) , am fost surprinsă acum câteva zile, atunci când o tânără femeie mi-a oferit locul în tramvai. :)))
Sunt recunoscătoare...
Domnului, pentru că a rânduit să mai petrecem încă o săptămână împreună cu Maria. Trebuia să plece astăzi dar, vă pleca în weekend-ul viitor.
În bucătărie...
Sunt îmbrăcată...
În pantaloni de casă, în carouri, tricou și polar roșu. Meșteresc...
Iubirea, de Octavian Blaga
Sunt tare bucuroasă că am reușit să învăț călcâiul de șosete "Fleegle Heel", un model care se așează tare frumos și poate fi lucrat în ambele sensuri, și la șosetele începute de la vârf, dar și la cele începute de sus, de la manșete.
The life ahead, cu Sofia Loren în rolul principal, la 86 de ani, care joacă uluitor, un film regizat de către fiul ei, Edoardo Ponti, cu o coloană sonoră superbă, interpretată de către Laura Pausini.Sper...
Să reușesc să mă odihnesc mai mult în zilele următoare, să ajung mai devreme în pat.
Învăț...
În casă...
Am făcut curățenie împreună cu Cristian. Bine, mai mult el. :)) Ascult...
Leonard Cohen
Un film pe care îl recomand...
Un film frumos și emoționant, cu o bogăție de sentimente: de la singurătate și tristețe, la speranță și dragoste.
Un film de neratat.
Sau, poate că nu ar fi o idee rea? :))))
(Piotr Mamonov)
Un loc unde mi-ar plăcea să fiu...
Trovanții de la Costești
Trovanții sunt niște formațiuni geologice ciudate, de forme și dimensiuni diverse, care se pot întâlni în mai multe zone din România (Munții Buzăului, Dealul Feleacului etc), dar care la Costești se află grupați într-un număr mai mare, făcând din peisajul locului unul cu adevărat spectaculos. Trovanții pot atinge dimensiuni de până la 10 metri, ei fiind roci sedimentare rezultate din granule de nisip cimentate formate în urmă cu 6-15 milioane de ani. Însă ceea ce transformă acești bolovani în fenomene reale este că ei sunt „vii”. Cu alte cuvinte, cresc în mod spontan, cu o viteză de depunere de 5 cm la fiecare 1200 de ani. De aceea, mai sunt numiți de către localnici „pietrele vii”, „dorobanți” sau „balatruci”.
Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc o săptămână minunată!
Unul din lucrurile preferate...
 |
| Sursa: Pinterest.com |
Să tricotez șosete. :)))) Da, știu, în urmă cu câteva săptămâni spuneam că nu-mi place să tricotez șosete. Dar, asta era înainte. Se pare că sufeream totuși de sindromul celei de-a doua șosete. Adică, tricotarea primei șosete mergea relativ repede, iar la cea de-a doua, timpul părea să se prelungească, entuziasmul să scadă și uneori o lăsam să hiberneze pentru o bună bucată de timp și mă apucam de altceva.
De când am descoperit metoda 2-at-a-Time Socks, adică ambele șosete lucrate în același timp, treaba merge mult mai repede.
Însă, acum mă confrunt cu o altă problemă. Încep mai multe perechi înainte de a finaliza o pereche deja începută. :))
Bine totuși că nu lucrez așa cum am văzut la cineva, pe internet:
Sau, poate că nu ar fi o idee rea? :))))
Un citat...
Este foarte ușor să-ți trăiești viața fără s-o observi: te-ai ridicat din pat la opt, ai băut un ceai, ai făcut ceva... Așa și a trecut ziua. După ea - o săptămână, o lună... Op-pa! Și iată că ești în sicriu. Cred că țineți minte scena din filmul "Ostrov", unde mă culcam în sicriu, ... A trebuit să filmăm de mai multe ori. Cu greu a fost filmată această scenă. Să stai întins în sicriu este greu chiar și dacă sunt doar filmări. Patru pereți, tu între ei și mai mult nu este nimic și nici nu va fi...totul ce ai reușit să aduni în această viață e cu tine.(Piotr Mamonov)
O fotografie...
 |
| Photo: WIRESTOCK/GETTY IMAGES |
Un loc unde mi-ar plăcea să fiu...
Din comorile pământului...
Laudă şi măreţie este lucrul Lui...
 |
| Conichalcite with Adamite Source: Sacred Stones |
Din iubita mea Românie...
Trovanții sunt niște formațiuni geologice ciudate, de forme și dimensiuni diverse, care se pot întâlni în mai multe zone din România (Munții Buzăului, Dealul Feleacului etc), dar care la Costești se află grupați într-un număr mai mare, făcând din peisajul locului unul cu adevărat spectaculos. Trovanții pot atinge dimensiuni de până la 10 metri, ei fiind roci sedimentare rezultate din granule de nisip cimentate formate în urmă cu 6-15 milioane de ani. Însă ceea ce transformă acești bolovani în fenomene reale este că ei sunt „vii”. Cu alte cuvinte, cresc în mod spontan, cu o viteză de depunere de 5 cm la fiecare 1200 de ani. De aceea, mai sunt numiți de către localnici „pietrele vii”, „dorobanți” sau „balatruci”.
 |
| Foto: achiartistul |
 |
| Foto:johny007pan |
 |
| Foto: achiartistul |
Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc o săptămână minunată!
fain!
RăspundețiȘtergerebuuun!
fain!
🤗
Mulțam!
ȘtergereMersiii!
Mulțam!
🤭🤗
E absolut fantastic acest jurnal! Sâmbăta de sâmbăta il astept cu nerăbdare, iar astazi m-a bucurat si mai mult : ca ai prins atata drag de tricotat șosete! Eu si dupa mai bine de 10 ani nu m-am plictisit, dar nici nu am apucat sa fac modele complicate! (eu de fapt tricotez asiduu doar 3-4 luni pe an, in rest doar apuc sa fac cateva randuri pe luna, grădina, animalele si copii ma tin ocupata cu alte activități) Tricotatul a doua sosete simultan e o super inventie! Culorile si modelele imi plac nespus, ma duc cu gândul la draga primăvara! ☺️
RăspundețiȘtergereMulțumesc de frumos si săptămâna binecuvântată cu mult spor si sănătate!
Mai bine de 10 ani de tricotat șosete? Asta este cu adevărat fantastic! Chiar și numai 3-4 luni pe an, așa cum spui, dar tricotat asiduu 😍, înseamnă că ai lucrat în jur de o sută de perechi de șosete! 😲
ȘtergerePoate că nu ai tricotat modele complicate, dar am văzut cât de impecabil lucrezi. Te admir și te felicit din toată inima!
Nici nu visez să ajung la înălțimea ta. 🤗❤️
Dar, bucuria și plăcerea de a tricota șosete este atât de mare (uneori mai mare decât a vedea șosetele terminate), încât voi continua și eu atât cât va îngădui Dumnezeu.
O săptămână binecuvântată și ție, cu spor în toate cele bune și de folos sufletului tău!
Nu am mai auzit de ideile despre sosete. Foarte interesante. Asta nu inseamna ca ma apuc sa fac asa ceva, insa am retinut ideea! Pozele sunt minunate. Iar despre trovanti pot spune ca sunt printre putinele 'fiinte' pe care le-am vazut pe viu.
RăspundețiȘtergereO duminica cat mai placuta, draga Daniela si multumesc pentru minuni, inclusiv cele dulci!
Noapte cu vise placute!❤️😘
Dragă Suzana, habar nu aveam nici eu cât de fascinantă poate fi această îndeletnicire de a tricota șosete. Sunt atâtea moduri de a o face și atâtea modele fascinante, încât cred că e greu să te plictisești făcând asta.
ȘtergereTrovanții, da, sunt speciali. Seamănă oarecum ca formare cu stalactitele și stalagmitele din peșteri.
Să ai o săptămână binecuvântată, plină de bucurie! 🤗❤️
Buna Dana, o saptamana frumoasa si un jurnal impletit frumos, ca de obicei, o placere sa il citesc mereu, prima pagina la Firefox, sa o citesc in weekend, dintre bloguri!M-ai facut sa zambesc la faza cu locul cedat in tramvai ! Ma bucur ca aveti zile mai multe alaturi de Maria, uf, ce repede trece timpul, Dia creste pe zi ce trece, o pup si o imbratisez cat de des pot, nu vreau sa treaca timpul asa repede! Te pup si va doresc o saptamana binecuvantata!
RăspundețiȘtergereMă bucură cuvintele tale, dragă Oana. Și eu citesc cu multă bucurie paginile tale de jurnal.
ȘtergereMda, încercam să mă consolez singură la faza cu cedarea locului în tramvai. "Poate arăt palidă?", "Poate că m-a văzut cu bagaje și s-a gândit că mi-e greu?". 😀 Categoric, nu din cauza îmbătrânirii. 🤭
Așa este, copiii cresc atât de repede, iar noi părinții, deși le oferim independența firească, am vrea să petrecem cât mai mult timp împreună cu ei. Dorul din suflet nu se va stinge niciodată.
O săptămână binecuvântată și ție, cu pace și bucurie! 🤗❤️
Daniela, sa ai spor la tricotat sosete, sunt superbe.
RăspundețiȘtergereCe bine arata wafele si salamul de biscuiti. Sunt sigura ca au fost delicioase. Mi-ai dat o idee cu salamul, nu am mai facut de mult timp.
Trovantii sunt foarte interesanti. Am trecut de cateva ori prin zona si ne-am oprit sa ii vizitam. De fiecare data, am avut un sentiment ciudat, parca stateau sa se miste.
O duminica frumoasa si o saptamana plin de bucurii.
Mulțumesc frumos, dragă Ioana! Să ai spor și tu la lucrul tău! Ai terminat salopeta lui Alexandru?
ȘtergereDulciurile au fost delicioase într-adevăr. S-au topit în două zile. Nici eu nu mai făcusem salam de biscuiți demult. De regulă, fac în posturi. Cred că de aceea ni s-a părut atât de gustos acum, că l-am pregătit cu lapte și cu unt.
Într-adevăr trovanții ascund atâtea mistere, încât te îndeamnă să îi revezi iar și iar.
Îți doresc din toată inima o săptămână binecuvântată, plină de bucurie! Te îmbrățișez cu drag! 🤗❤️
Confirm!
RăspundețiȘtergereSalamul de biscuiți fantastic de aromat și...delicios fără nuci,rahat! Bun și simplu! Făcut cu dragoste!
Vafele?!
Dulce cu dragoste, din toată inima!
Norocul meu, să fiu musafir de weekend !
Mulțumesc, Daniela! Toate le faci cu trudă ,dragoste și bucurie! Inclusiv, șosetele!
Săptămână binecuvântată cu sănătate, tihnă și spor la...mărțișoare, te rog!😊🤗😘❤
🤭 Ce drăguț! De fapt, bucuria este a noastră, să ne treacă cineva pragul în zile de sărbătoare.
ȘtergereOf, da, mărțișoarele! Numai mâine nu-i poimâine, cum se spune. Imediat e 1 martie. Poate facem câteva sâmbătă, împreună?
Te îmbrățișez cu drag și îți doresc o săptămână binecuvântată! 🤗❤️