sâmbătă, 10 decembrie 2022

Jurnalul unei femei simple (6)

(adus in blogosfera românească de către Corcodusa)

Pentru astăzi...
Sâmbătă, 10 decembrie 2022

Afară...
A sosit iarna. Încă nu am avut prima ninsoare, dar frigul ne îndeamnă să scurtăm plimbările și să stăm mai mult în case.

Mă gândesc...
La iernile copilăriei mele. Mi-e tare dor de acele vremuri.
 
Sunt recunoscătoare...
Soțului meu, că mi-a cumpărat un minunat suport pentru goblen, pentru a-mi proteja spatele și articulațiile. E cu adevărat o investiție utilă.


În bucătărie...
Miroase a pâine caldă, proaspăt scoasă din cuptor. Îmi place foarte mult să coc pâine în zilele de iarnă. Mirosul de pâine caldă este unul din mirosurile ce îmi amintesc de copilărie.


Sunt îmbrăcată...
Într-un halat călduros, cu imprimeu floral.

Meșteresc...
La păturici și la darurile pentru Crăciun.

Citesc...
Nu am reușit să termin cartea începută săptămâna trecută, dar ca să nu o menționez iar, vin cu recomandarea unei autoare care-mi place foarte mult: Maria Pastourmadzis. Am citit pe nerăsuflate cărțile ei și le recomand din toată inima.


Sper...
Să mă organizez mai bine pentru masa de Crăciun, să fiu mai cumpătată și să nu mă mai obosesc peste măsură.
 
Învățăm...
Din experiențele proprii. Oricât de mult ai vrea să transmiți altora din trăirile tale, nimeni nu se poate pune cu adevărat în pielea ta. Și nici tu în a celuilalt. Cu adevărat, rana o simte doar cel rănit.

În casă...
E ordine, am decorat de sărbătoare... E frumos! Ca o zi de duminică. Cum ar putea fi altfel în așteptarea Nașterii Mântuitorului?





Ascult...
Din mila Domnului Hristos ne bucuram din nou sufletele la vremea aceasta binecuvântată a colindelor.
Unul din colindele mele de suflet este interpretat de către Archd. Mihail Bucă & Tronos - Dați drumul la cer, un colind adaptat după Colindul de detentie scris de Ovidiu Vasilescu



DAȚI DRUMUL LA CER

Leru-i ler, leru-i ler și iar leru-i ler
Doamne-n noaptea asta m-am gândit să-ți cer
Să trimiți un înger tânăr și frumos,
Cu fum de tămâie și de chiparos

Să-mi sfințească, Doamne, temnița săracă
Și s-o scoată bunul, de sub promoroacă.
Și să mai aducă, Doamne, pentru noi,
Pentru osândiții flămânziți și goi,

Aburul din pâinea pe care-o visăm,
Care ne-ncălzește când toți o gustăm.
Pâinea sfântă-n care, Doamne, tu te frângi,
Și aghiasma-n care lacrimile-ți plângi.

Un amnar s-aducă dintr-o stea mai mare,
Să ne încălzească lanțul la picioare.
Și din scutecelu-n care-ai stat legat
Să ne-aducă, Doamne, bundă de iernat.

Leru-i ler, leru-i ler și iar leru-i ler
Tu mă iartă Doamne pentru câte-ți cer,
Dar în deznădejdea-n care suntem noi
Sfinții înșiși, Doamne, ar avea nevoi.

Și ți-ar face-n taină rugăciune ‘naltă,
Prin Pruncul din iesle și cea Preacurată
Leru-i Doamne ler și iar leru-i ler,
Vin colindătorii, dați drumul la cer.

Un film pe care îl recomand...

The glass castle

O poveste de viață. După un caz real. Mi-a plăcut și m-a emoționat. Nu am construit niciodată acel castel de sticlă. Dar, ne-am distrat plănuindu-l.


Unul din lucrurile preferate...
Să călătoresc cu trenul. În tren nu am nici răul de mișcare pe care îl simt când merg cu mașina, nici stresul pe care îl am când călătoresc cu avionul, nici răul pe care mi-l dă de cele mai multe ori legănatul vaporului.
În tren pot citi după pofta inimii, pot croșeta sau tricota sau pur și simplu îmi umplu sufletul de minunatele peisaje care se derulează dincolo de fereastră.

Un citat...
"Și-o să plângi. Și-o să-ți fie dor. Și-o să regreți. Și-o să pierzi. Și-o să pleci. Și-o să te doară. Și-o să înveți. O să înveți să trăiești cu toate.
O să înveți să privești oamenii în ochi și să le înfrunți cuvintele nedrepte. O să înveți să mergi drept și sigur pe tine. O să înveți să lași oameni în spate și să-ți continui drumul.
O să înveți să fii puternic."

(Hrisostom Filipescu)

O fotografie...
Poveste de iarnă

luni, 5 decembrie 2022

Pătură "Double trouble" - săptămâna a zecea

Doamne ajută tuturor!

Am reușit, cu ajutorul Domnului, să croșetez, printre picături și bucățica aferentă săptămânii a zecea, din păturicile Double trouble.

Trebuie să recunosc că, după ce am bibilit la propriu miniaturile pentru Calendarul de Advent, să lucrez la pături mi s-a părut extrem de ușor și de relaxant.

În această săptămână am folosit, pentru păturica de bază culorile Cream, Duck Egg și Storm Blue, iar pentru cea de-a doua: Cream, Sherbet și Empire și croșeta clasică, nr. 4.




Urmează o săptămână cu două mari sărbători, Sfântul Nicolae și Sfânta Filofteia, așa că probabil săptămâna a unsprezecea se va întinde iar pe durata a două săptămâni calendaristice. Dar, nu contează. Ceea ce-mi doresc este să croșetez cu bucurie și poate chiar, cu mila Domnului, lucrul meu în timp să devină rucodelie.
Vă doresc o săptămână binecuvântată, cu spor în ceea ce v-ați propus, cu pace și bucurie!

sâmbătă, 3 decembrie 2022

Jurnalul unei femei simple (5)

(adus in blogosfera românească de către Corcodusa)

Pentru astăzi...
Sâmbătă, 3 decembrie 2022

Afară...
Astăzi a fost o zi puțin mai blândă decât cele două precedente, tot rece și umedă, dar nu a mai bătut vântul și cred că au fost și ceva mai multe grade în termometre.

Mă gândesc...
Că pe măsură ce înaintăm în vârstă, suntem mai liniștiți, simțim mai puțină presiune socială, avem așteptări mai mici... Deși intervine declinul fizic, parcă viața devine mai dulce, ne bucurăm mai mult de fiecare nouă zi pe care o primim în dar de la Dumnezeu.
 
Sunt recunoscătoare...
Că am avut șansa de a fi educată, de a urma studiile universitare și de a lucra în domeniul în care mi-am dorit. Sunt atâția care și-ar dori lucrul acesta și nu au mijloacele necesare...

În bucătărie...
Miroase minunat a vanilie și a portocală. Am făcut împreună cu Maria, cornulețele prietenilor, după rețeta Ioanei, numai că rețeta o am de pe forumul feminin ortodox Sarea ortodoxiei. Nu știu dacă rețeta e și pe blogul Ioanei, așa că o voi scrie aici:

Cornulețe cu nucă (de post)/Cornulețele prietenilor

70 gr zahar, 140 gr nuci macinate, 210 gr margarina la temperatura camerei, 280 gr faina, mirodenii.
Se amesteca foarte bine ingredientele, se modeleaza cornulete mici din aluat (bilute mici de aluat se fac sul in palma si apoi se curbeaza putin), se pun in tava neunsa si se coc la foc mijlociu (150 grade) 10-15 minute (sa nu se rumeneasca). Fierbinti se trec prin zahar farin.

Eu am înlocuit zahărul cu îndulcitor (am doi diabetici în casă), iar ca mirodenii am pus esență de vanilie și esență de portocale.

Astăzi am gătit ciorbă de pește și pește prăjit cu mămăliguță și mujdei.

Sunt îmbrăcată...
În trening de catifea.

Meșteresc...
La păturicile mele. Am terminat modelul din săptămâna a zecea.

Citesc...
Istoria apelor, de Maja Lunde

Sper...
Să reușesc să fac recuperare medicală la începutul anului viitor. Încheieturile mele mă necăjesc din ce în ce mai mult.

Învățăm...
Atâtea lucruri de pe internet! Trebuie doar să-ți dorești să înveți ceva și să dai o căutare. Există tutoriale despre aproape orice.

În casă...
Este curățenie lună. Soțul meu a aspirat și a spălat pe jos în toată casa, iar eu am spălat ferestrele și perdelele și draperiile. Am schimbat balsamul de rufe și mă bucur mult că îi place mamei, care este puțin mai pretențioasă cu mirosurile.
Încă nu am împodobit bradul și nu am pus decorațiunile de Crăciun. Așteptăm să vină și Ștefan și Georgia din vacanță.

Ascult...
Acum se aude Vocea României din living. Se uită mama împreună cu Maria, așa că eu nu ascult nimic altceva.

Un film pe care îl recomand...
Omul lui Dumnezeu - Viața Sfântului Nectarie din Eghina

Unul din lucrurile preferate...
Înotul. Deși am învățat să înot destul de târziu (aproape de treizeci de ani), îmi place nespus de mult să înot.

Un citat...
Durerea ne curăţeşte. Omul este cu adevărat om în durere. În bucurie el se schimbă, devine altcineva. Însă când suferă, devine ceea ce este el cu adevărat. Şi aceasta este, prin excelenţă, calea prin care omul se apropie de Dumnezeu. El îşi dă seama de slăbiciunea sa. De multe ori, când se află în slavă şi bucurie, omul se simte „buricul pământului", sau, dacă vreţi, centrul universului. „Nu mai există nimeni în afară de mine!" În durere şi mâhnire, omul se simte ca o furnică neînsemnată în univers, simte că depinde întru totul de altcineva, şi atunci caută ajutorul lui Dumnezeu şi doreşte ca Acesta să-i fie alături. Aceia dintre noi care am suferit dureri sufleteşti sau trupeşti ştim că niciodată nu ne-am rugat atât de fierbinte, atât de bine şi de îndelung, ca atunci când am fost pe pat de boală sau când ne-a încercat o foarte grea întristare sufletească. Pe câtă vreme atunci când avem totul, uităm de rugăciune, de post şi de multe altele. De aceea îngăduie Dumnezeu durerea.

Părintele Epifanie - Vieţi si cuvinte de învăţătură ale bătrânilor, Editura Sophia

O fotografie...
Ștefan și Georgia, în Spania

joi, 1 decembrie 2022

La mulți ani, România! La mulți ani, români!

“Mă mişc între Dumnezeu şi Neamul din care fac parte. În afară de aceşti termeni nu văd nimic semnificativ între cer şi pământ.”(Petre Țuțea)


"Te binecuvântez, iubită Românie, țara bucuriilor și durerilor mele, frumoasă țară, care ai trait în inima mea și ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă țară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o vad împlinită. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută. (...) Și acum vă zic rămas bun pe veci: de acum înainte nu vă voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate amintește-ți, Poporul meu, că te-am iubit si că te binecuvântez cu ultima mea suflare".
Regina Maria a Romaniei

Edit later:
(Prinţesa Maria de Edinburgh – pictură din 1882, de John Everett Millais, comandată de Regina Victoria; pânza, înfăţişând-o pe prinţesă tricotând, a fost expusă la Royal Academy în acelaşi an.)

Calendarul de Advent

Adventul este timp de bucurie și liniște, în așteptarea Crăciunului. Cuvântul Advent provine din latinul “adventus”, care înseamnă “venire”. 
Calendarul de Advent este expresia nerăbdării și a pregătirii în așteptarea sărbătorilor, numărând la propriu, zi cu zi, până în Ajunul Crăciunului.

Există o legendă care spune că un preot de la un orfelinat era întrebat zilnic de copiii nerăbdători cât mai este până la Crăciun. Văzând curiozitatea lor, preotul a avut ideea să le înșire 24 de lumânări și să le aprindă în fiecare zi câte una. Așa copiii știau sigur când vine Moșul.

Eu m-am gândit în acest an să pregătesc săculeți din pânză, pe care să aplic câte un mic lucrușor croșetat, cu tema Crăciunului. 
Copiii mei nu mai sunt chiar mici, dar sper să îi bucure micile surprize pe care le vor descoperi zilnic și pe care le-am pregătit cu multă dragoste.

Am mers pe ideea de reciclare, am folosit resturile de fire pe care le aveam prin casă, iar pentru săculeți, am decupat bucăți din prosopele de bucătărie, hăinuțe de-ale fiicei mele sau cămăși de-ale soțului. :)))


La asamblare, m-a ajutat și Maria. A lipit cifrele cu silicon cald și a atârnat săculeții cu ajutorul cleștilor, pe sfoară.


Iată ce a ieșit:


Încă nu vă pot dezvălui surprizele. Ele trebuie descoperite seară de seară.

Sper că v-a plăcut varianta mea pentru acest Calendar de Advent.

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *