Doamne ajută tuturor!
Bine v-am regăsit în cea de-a treia săptămână a provocării Bucurii de ianuarie!
A fost o săptămână liniștită, ne-am bucurat și de prima zăpadă adevărată din această iarnă, însoțită și de puțin ger. Dumnezeu ne-a ferit de necazuri și de ispite prea mari. Am avut ce să punem pe masă și ne-am plătit și facturile. :))) E mare lucru pentru luna ianuarie. Mai ales cu scumpirile din ultima vreme.
Colțișorul meu confortabil...
În acest moment, pe canapeaua din sufragerie, de la apartament. Cristian simte nevoia de puțină odihnă după slujba de duminică, așa că ne-am retras puțin acasă, venind de acasă. Hmmm. Greu de explicat. Dincolo, la casă, colțișorul meu cel tihnit este de cele mai multe ori, serile, în patul mamei.
De fapt, acasă este acolo unde sunt cei dragi. Și acasă este locul cel mai confortabil din lume.
Un proiect creativ...
Nu vreți să știți de câte ori am început aceste șosete, în paralel. Nici eu nu mai știu de câte ori am desfăcut și am luat-o iar de la început. Numai Dumnezeu știe. Ba nu reușeam să montez ochiurile ca în tutorial, ba am înmulțit prea des, ba nu se potriveau culorile, ba rămâneau găuri în urma înmulțirilor... Cu ajutorul Domnului însă, am scos-o la capăt.
Tratația săptămânii...
Pentru mine a fost în ziua în care am mers cu colegii de serviciu la cantina studențească, ce se află foarte aproape de clădirea noastră de birouri. Chifteluțele acelea au fost cu adevărat delicioase. Știu și eu să fac chiftele, dar ca acestea de la cantină nu-mi ies niciodată.
Plante/flori...
Au înflorit zambilele din ghivece. Au o culoare și un parfum cu adevărat speciale.
Lumini și luminițe...
Cea mai mare bucurie din săptămâna trecută a fost când fiul meu mi-a adus un dar fără o ocazie anume, doar din motivul că mi-au plăcut mie suporturile acestea de lumânări în decembrie, atunci când el cumpărase unul pentru o colegă, pentru Secret Santa. Și cum eu mă ocup de ambalarea cadourilor în familia noastră (uite un lucru de ținut minte pentru rubrica
Unul din lucrurile preferate, din J
urnalul unei femei simple - îmi place nespus să ambalez daruri), când l-am ambalat, mi s-a lipit de inimă.
El a ținut minte și mi-a făcut această mare bucurie.
Grija de sine...
Îmi monitorizez tensiunea zilnic, încerc să renunț treptat la cafea (beau doar o ceașcă mică mică dimineața) și să ajung în pat înainte de miezul nopții.
Rugăciune/recunoștință/meditație/jurnal...
Se pare că e anul jurnalelor pentru mine. Am primit săptămâna trecută, o agendă de la prietena mea cea mai apropiată (nu spun cea mai bună pentru că toți prietenii sunt buni; nu există prieteni mai mult sau mai puțin buni, ci unii sunt mai apropiați decât alții), așadar am primit agenda din fotografie cu rugămintea să scriu câte ceva de-a lungul anului pentru ea și la rândul meu să îi ofer o altă agendă în care îmi va dedica și ea câteva rânduri și la sfârșitul anului să ni le oferim reciproc. Mi se pare o idee minunată!
Să ne ajute Preamilostivul Dumnezeu să fim prieteni iubitori, iertători, răbdători și jertfelnici! Și să purtăm cu cinste și această cruce, Crucea Prieteniei, un mare dar și o bucurie a vieții. Să ne purtăm în gând și în rugăciune! Să nu uităm că o prietenie este adevărată doar dacă este o prietenie în Hristos, doar atunci are sens, când este o iubire față de Dumnezeu și deopotrivă și față de aproapele nostru.
 |
| Sursa: Pinterest.com |
Vă îmbrățișez pe toți în rugăciune și vă doresc o săptămână binecuvântată!
