 |
| (adus in blogosfera românească de către Corcodusa) |
Pentru astăzi...
Sâmbătă, 24 februarie
Afară...
Ieri am stat numai eu și mama mai multă vreme în balansoar și la un moment dat m-a întrebat râzând: Vrei să te legăn? Nu am așteptat să-mi zică de două ori, mai ales că exact la asta mă gândeam, și m-am așezat cu capul în poala ei și ea m-a legănat încetișor, ca în copilărie. Momente binecuvântate pentru amândouă.
Mă gândesc...
Cele trei duminici marcate cu galben fac parte din perioada triodului, în care ne vom afla, începând de duminică, 25 februarie.
Cele trei săptămâni de dinainte de Postul Mare reprezintă săptămânile pregătitoare.
E perioada premergătoare Postului Mare și, în același timp, pregătitoare pentru marele post.
În această perioadă premergătoare, Biserica ne pregătește pentru postire, dar ne și introduce încet-încet în atmosfera Postului Mare. Săptămâna care urmează Duminicii Vameșului și Fariseului este una de dezlegare la toate (miercurea și vinerea nu se postește în această săptămână). Săptămâna care urmează Duminicii Fiului Risipitor este una normală – adică se postește miercurea și vinerea. După Duminica Înfricoșatei Judecăți, nu se mai mănâncă deloc carne, ci doar ouă, pește și produse lactate.
Apoi începe Postul Mare.
Această perioadă constituie un timp de pregătire duhovnicească în vederea începerii postului, iar restul de şapte săptămâni - adică însuşi Postul Paştilor - este vremea de pregătire, prin pocăinţă, post şi rugăciune, pentru a ne învrednici de marea sărbătoare a Învierii Domnului.
Precedată, bineînțeles și de amintirea Patimilor Celui ce S-a răstignit pentru noi. (Săptămâna deniilor sau a patimilor).
Postul Mare începe în lunea care urmează după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (sau Duminica lăsatului sec de brânză).
Duminicile următoare poartă denumiri specifice, după cum urmează:
1. Duminica Ortodoxiei
2. Duminica Sfântului Grigorie Palama
3. Duminica Sfintei Cruci
4. Duminica Sfântului Ioan Scărarul
5. Duminica Sfintei Maria Egipteanca
6. Duminica Floriilor sau Intrarea Domnului în Ierusalim.
Postul Mare se încheie cu Duminica Floriilor, după care începe Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, care precede Paștile.
Începând cu Duminica Vameșului și a Fariseului ascultăm la Utrenie o cântare foarte frumoasă: Ușile pocăinței deschide-le mie...
Și ca stih se repetă: Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.
Canonul cel Mare este un canon de pocăință, adică un lung imn liturgic (peste 250 stihiri), alcatuit din 9 cântări bogate, compuse la rândul lor din stihiri scurte de pocăință, ritmate de invocația "Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!", cerere care amintește de rugăciunea vameșului din prima duminică a perioadei Triodului.
Canonul liturgic are noua cântări mai lungi formate din multe stihiri scurte, iar aceste nouă intercalau la început cele nouă cântari biblice folosite în viața liturgică răsăriteană:
1. Cântarea lui Moise (Ieșire 15, 1-19)
2. Noua cântare a lui Moise (Deuteronom 32, 1-43)
3. Rugăciunea Anei, mama lui Samuel (I Regi 2, 1-10)
4. Rugăciunea profetului Avacum (Habacuc) (Avacum 3, 2-19)
5. Rugăciunea lui Isaia (Isaia 26, 9-20)
6. Rugăciunea lui Iona (Iona 2, 3-10)
7. Rugăciunea celor Trei tineri
8. Cântarea celor Trei tineri (Sfânta Scriptură, Ediția Sfântului Sinod, 1998, p. 950-951)
9. Cântarea Născătoarei de Dumnezeu (Luca 1, 46-55) și Rugăciunea lui Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul (Luca 1, 68-79)
Fiecare cântare a Canonului începe cu un Irmos (o strofă dătătoare de ton), se continuă cu stihiri mai scurte și se încheie cu lauda de preamărire adresată Sfintei Treimi (doxastikon) și o laudă adresată Maicii Domnului (theotokion).
Rugaciunea "Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!" este însoțită de metanie mică și de semnul sfintei cruci. Canonul Sfântului Andrei Criteanul se citește pe fragmente în prima săptămână a Postului Sfintelor Paști, în zilele de luni, marți, miercuri și joi, la Pavecerniță; iar în întregime se citește în ziua de miercuri din săptămâna a 5-a a Postului Sfintelor Paști, tot la Pavecerniță.
Cu mila Domnului, mai avem o șansă să ne pregătim să parcurgem această perioadă binecuvântată.
Sunt recunoscătoare...
Domnului pentru mila Lui nemăsurată. Vă mulțumesc din suflet pentru rugăciunile pentru mama mea! Ieri a făcut CT-ul și rezultatele sunt cu mult peste așteptări. I-a scanat toate organele și niciunul nu este afectat de metastaze.
Joi seară am fost și la cardiolog și tot cu mila Domnului, nu este mai rău decât era în aprilie. M-a impresionat atât de mult faptul că dna doctor a îmbrățișat-o pe mama atunci când mama i-a urat de sănătate și i-a mulțumit că a ținut-o în viață vreme de 20 de ani, a îmbrățișat-o și i-a spus: Dumnezeu v-a ținut în viață. Pentru bunătatea dumneavoastră.
În bucătărie...
Miroase atât de bine!... Georgia a pregătit rulouri cu scorțișoară. Ce bine e când lucrezi în echipă! Mama a făcut ciorba, eu am făcut friptura și am prăjit niște șnițele, Georgia a făcut desertul și Cristian micul dejun și cafeaua. Iar Ștefan... Ei bine, Ștefan s-a înfruptat din toate. :))))
Sunt îmbrăcată...
În hainele Mariei. Dimineață a venit vidanja să ne golească fosa septică și când băieții aceia m-au rugat să le aduc furtunul cu apă, mi-am dat seama că încă nu pornisem apa de jos, de la hidrofor, așa că am sărit în căminul unde e hidroforul, care e la o adâncime considerabilă. Să fie vreo doi metri? Am pornit apa și mi-am dat seama că din grabă nu pusesem scara. Așa că am fost nevoită să aplic niște scheme învățate în tinerețe, la speologie. :))) M-am ridicat în mâini, sprijinindu-mi picioare de pereți și de un robinet... În fine, cu un efort destul de mare am ieșit din groapă, dar la suprafață a trebuit să mă tăvălesc puțin și mi-am murdărit hainele. Așa că m-am dus la șifonierul Mariei (ce bine că ne potrivim!) și am împrumutat haine de-ale ei.
Meșteresc...
În sfârșit, mărțișoare! Pe lângă șosete, firește. :))))
Întristarea este moartea inimii și este o cădere de la Dumnezeu. Când inima ți‑e largă, întru ea domnește pacea.
Să iei aminte întreaga‑ți viață la inima ta! Caută spre ea cu luare‑aminte, ascultând‑o și străduindu‑te a descoperi ce o împiedică să se unească cu Dumnezeu, Cel Ce este izvorul tuturor bunătăților.
(Sfântul Ioan de Kronstadt)
Sper...
Să reușesc cu mila Domnului să mă schimb cu adevărat în postul acesta. Îmi doresc atât de mult să fiu mai așezată în gânduri și în inimă, să mă rog mai mult și mai fierbinte, să mă rog cu lacrimi și să-mi stea mintea la rugăciune, nu aiurea.
Învăț...
În casă...
Am făcut curățenia obișnuită, de sâmbătă, nimic mai mult, deși ar trebui. Dar, nu știu de ce, am simțit nevoia de mai multă odihnă decât în alte dăți.
Ascult...
Un film pe care îl recomand...
Malèna - l-am văzut mai demult. Mi-am amintit de el privind videoclipul de mai sus. La prima vedere nu este genul de film pe care eu îl recomand în mod obișnuit, dar dacă treci dincolo de suprafață, de fapt este un film profund în care sunt redate trăirile unui adolescent în drumul spre maturitate.
Unul din lucrurile preferate...
Primăvara. Îmi place nespus primăvara, cred că cel mai mult dintre toate anotimpurile, deși le iubesc pe toate, așa cum ni le-a lăsat Dumnezeu, fiecare cu rostul ei.
Odată cu primăvara, parcă înflorim și noi sufletește, suntem chemați să fim mai buni, mai frumoși, mai iertători, mai iubitori, să deschidem ochii sufletului și să iertăm din toată inima. Să ne pregătim de Înviere.
Un citat...
"Adă Doamne primăvara, și rămâi și Tu cu noi, C-am avut atâta iarnă, și îngheț, și vânt, și ploi.
Uită-te în sinea noastră, ce de viscole am avut,
Dă din nou un rost la toate, rostul care s-a pierdut.
Iarna sufletelor noastre ne-a asprit, ne-a-nsingurat,
Am iernat până și vara, sub un zâmbet înghețat.
Doar Tu, Doamne, ești mai mare decât colțul asprei ierni,
Sub cereasca vindecare, fă un semn ca să ne chemi.
Fă-ne Doamne să-nflorim, cu copacii înc-o dată
Și miros să răspândim, de credință adevărată.
Adu, Doamne, primăvara după care toți tânjim
Dă-ne dor de cele sfinte, și putere să iubim."
(Mina Ianovici)
O fotografie...
Buchetul de flori pe care i l-a oferit Ștefan Georgiei, astăzi, de Dragobete. Vrea să îi pregătească diseară și niște paste, în formă de inimă, pe care le-a cumpărat de pe 14 februarie (pe care nu-l serbează) și m-a rugat să i le ascund în frigider până astăzi, temându-se că nu va mai găsi de Dragobete.
Un loc unde mi-ar plăcea să fiu...
Din comorile pământului...
Laudă şi măreţie este lucrul Lui...
 |
| Paradamite Source: Sacred Stones |
Din iubita mea Românie...
