Jurnalul unei femei simple (82)

(adus in blogosfera românească de către Corcodusa)

Hristos S-a înălțat! Bine v-am regăsit!

Pentru astăzi... 

Duminică, 16 iunie

Afară...

Astăzi a fost destul de plăcută vremea. Săptămâna trecută au fost câteva zile caniculare, iar în seara zilei de Înălțare a fost o furtună urmată de grindină.

Deși mă tem de tunete și fulgere, în noaptea aceea aproape că nu le-am simțit pentru că sufletul meu era destul de greu încercat.

Maria era la Spitalul de urgență în Timișoara, în urma unui accident de bicicletă.

Mă gândesc...

Ce spaimă trebuie să fi fost în sufletul șoferiței implicate, dacă a avut puterea să o lase pe Maria jos, întinsă pe asfalt, pe jumătate conștientă, să se urce în mașină și să plece. Asta după ce a repetat de câteva ori: Mașina mea nu a atins bicicleta...

Sunt recunoscătoare...

Domnului și Maicii Sale că a protejat-o pe Maria și nu a fost mai rău. Că i-a scos în cale o femeie care a ajutat-o, i-a dezinfectat gura plină de răni cu apă oxigenată și a pansat-o. Că la spital a întâlnit medici excepționali care au verificat-o din cap până în picioare, i-au făcut analize de sânge, radiografii, au vaccinat-o antitetanos, i-au pus perfuzie și i-au dat tratament pentru acasă.

Sunt recunoscătoare că nu a avut nimic rupt și nădăjduiesc să i se vindece și buzele și gura și să nu rămână cu un semn prea vizibil pentru că tăietura de deasuprea gurii nu i-au cusut-o.

În bucătărie...

Am gătit ieri mâncare ca la grădiniță. :))) Când l-am dus pe Ștefan, fiul meu, la grădiniță, primea destul de des ciorbă de perișoare și musaca de cartofi cu carne.

Ca desert avem încă din cozonacul pe care l-am făcut de Înălțare și înghețată de vanilie cu caramel.

Și cireșe din cireșul din spatele casei, care anul acesta este foarte încărcat.  

Sunt îmbrăcată...

Într-o rochie cărămizie, cu o bordură în stil tradițional, cu alb și negru.

Meșteresc...
Săptămâna ce a trecut nu am lucrat aproape deloc. Programul de recuperare de după amiază, a fost extrem de obositor. Sper ca săptămâna viitoare, când sunt programată în prima parte a zilei, să reușesc să mă și odihnesc puțin. Altfel, le-am spus alor mei: Anul viitor, recuperare cu internare! :))) Glumesc, desigur. Ar fi nefiresc să ocup un loc în spital, eu care vin de la numai nouă kilometri distanță, când sunt oameni din toată țara care așteaptă să se elibereze un loc pentru recuperare medicală. Și cu probleme mult mai grave decât mine.

Am avansat totuși, puțin, la sacoșa de iută. Am început să unesc pătratele între ele.

Citesc...

Astăzi am început să citesc o carte pe care am primit-o în dar, de la prietena mea  Liliana. 

Noaptea de foc, scrisă de Eric-Emanuel Schmitt.

Am mai primit o carte ce pare foarte interesantă:

Sper...

Să-și revină Maria până marți când are penultimul examen din această sesiune. Și miercuri pe ultimul... Nu înțeleg cum se programează aceste examene. Și Ștefan a avut examenele puse foarte ciudat, câte trei patru într-o săptămână (luni, miercuri, vineri...). Când am făcut eu facultatea aveam minim patru zile între examene.

 

Învăț...

Exerciții noi de gimnastică medicală de recuperare. E o succesiune de exerciții. Mă străduiesc să le rețin pe toate și mai ales ordinea lor. Sper ca până la finalul ședințelor să le învăț.

În casă...

Casa continuă să fie un mic șantier. Am montat aparate de aer condiționat în două dormitoare de la etaj și schimbăm obiectele sanitare din baia mare, iar în exterior încă nu a terminat de schimbat gresia pe treptele de la intrare. Dacă i-a luat atât de mult să facă trei trepte, mă întreb cât va dura în spatele casei unde vrem să și extindem puțin terasa și să mutăm treptele în dreptul ușii (nu știu de ce au fost proiectate inițial în cealată parte a terasei și ca să mă duc la magazie iarna, e ușor peste mână).

Așa că, la sfârșitul fiecărei zile, duc o luptă inegală cu praful care se depune peste tot, pentru ca în ziua următoare să o iau de la capăt.

Ascult...

La această oră e liniște. Se aude doar ticăitul unui ceas și zgomotul produs de aparatul de apă, care răcește apa. Pe seară însă am stat puțin în curte și am ascultat concertul păsărelelor din caisul din fața casei. Caise nu prea are în acest an, dar ne bucurăm de umbra lui și de concertul păsărelelor care se odihnesc pe ramurile lui.

Un film pe care îl recomand...
The Taste of Things

"Fericirea constă în a continua să ne dorim ceea ce avem deja".

Unul din lucrurile preferate...

Îmi plac cireșele. Îmi amintesc de copilărie.

Un citat...

Nu am ști cât de frumos e cerul dacă nu ar avea nori pe el. (Marin Preda)

O fotografie...

Sursa

Un loc unde mi-ar plăcea să fiu...

Lângă Maria, să-i alin durerile.

Din comorile pământului...

Laudă şi măreţie este lucrul Lui...

"Tarugo", un specimen de turmalină braziliană de 85 cm, care cântărește 66 kg și a fost descoperit în mina Jonas.
Photo: Architectural Minerals & Stone

Din iubita mea Românie...

București, România
Sursa: Facebook

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc o săptămână binecuvântată!