{ Blog 365...day 236 }

Provocare adusă în blogosferă de către Sandra -

Diary of a stay a home mum

Doamne ajută la ceas de seară! Bine v-am regăsit!

Deși vindecate, rănile vechi dor câteodată. Deși, tăietura s-a cicatrizat, amintirea doare încă. Și nu știi ce să faci să ierți și să uiți.

Alteori, doar bănuind durerea adâncă a celuilalt, chiar neștiind prin ce a trecut în viață, ceea ce a trăit cândva, crucea noastră devine deodată mică, aproape inexistentă. Și am vrea să-i spunem că deși doare atât de rău, cu timpul durerea va trece. Încet, încet, se va domoli. Și va rămâne doar amintirea rănii de acum. Și am vrea să ne apropiem mai mult sufletește, să-l asigurăm că deși nu putem să-i alinăm durerea, suntem aici.

Uneori nu putem să transmitem nici asta. Poate că nu știm cum să o facem. Sau poate că celălalt e mult prea copleșit de durere și nu ne poate auzi.

Și atunci, ne rămâne un singur lucru: Să-l purtăm în rugăciune. Cea mai mare dovadă de iubire, este să te îmbrățișeze cineva cu rugăciunea. 

Una pe zi...

Laudă şi măreţie este lucrul Lui...

Cacoxenite
Sursa: Sacred Stones

Cuvântul zilei... 

,,Simplificaţi-vă viaţa cât mai mult! Întotdeauna învaţă-te să te mulţumeşti cu puţin, învaţă-te a te jertfi pe tine însuţi pentru binele aproapelui. Rugăciunea este expresia cea mai curată a iubirii de Dumnezeu şi de aproapele. Când vei ajunge să te poţi ruga cu adevărat, atunci vei cunoaşte pacea şi fericirea."
(Valeriu Gafencu)

Noapte cu pace tuturor!

Sursa: Pinterest.com