Provocare adusă în blogosferă de către Sandra -
|
Îngerii postași
Dumnezeu a rânduit doi îngeri poştaşi. Unul dintre ei se odihnea mereu pe un nor, iar celălat era mereu în mişcare între Pămînt şi Dumnezeu. Odată îngerul care şedea fără treabă îl întrebă pe cel ce se afla veşnic în zbor:
– De ce zbori tu permanent ba spre Dumnezeu, ba spre Pământ?
– Eu duc către Dumnezeu mesajele oamenilor care spun: „Ajută-mă, Doamne…”, şi ele sunt atât de multe, că nu am pic de odihnă. Dar tu de ce stai mereu fără treabă? – îl întrebă şi acesta pe colegul său.
– Eu trebuie să duc către Dumnezeu mesajele oamenilor care încep cu cuvintele: „Mulţumesc, Doamne…”
(Leon Magdan – “Cele mai frumoase pilde ortodoxe si povestiri cu talc”)
Una pe zi...
Laudă şi măreţie este lucrul Lui...
Gândul zilei...
Iartă-mă Doamne Te rog,
Că mă port ca un milog,
Şi Îți cer şi Îți tot cer,
Dar nimic nu Îți ofer!
Vreau şi bine, vreau şi mult,
Dar cuvântul nu-Ți ascult
Şi râvnesc s-ajung in Rai,
Insă cruce să nu-mi dai!
Spun ca sunt creştin mereu,
Dar mi-s faptele de-ateu
Şi că am dragostea-n sân,
Dar mă port ca un păgân!
Iartă-mi Doamne lăcomia
Ce-mi umbreşte veşnicia
Şi-ndreptează-mă să sper,
Să fiu demn a sta în Cer!
Fă-mi puținul de ajuns
Şi fii Tu al meu răspuns,
Zi de zi să Îți rostesc,
Nu Te rog, ci Mulțumesc!
(Licuța Pântia - Versurile aparțin volumului de poezie Între lacrimă și zâmbet.)
Noapte cu pace tuturor!
What a thoughtful parable. Thank you for sharing it. Hope your week is going well so far.
RăspundețiȘtergereThank you very much, Jean! I hope things have calmed down for you too.
Ștergere