Provocare adusă în blogosferă de către Sandra -
|
Iată-ne și la început de mai, ultima lună a primăverii. Parcă nu am simțit încă primăvara în toată splendoarea ei, nu m-am bucurat încă îndeajuns.
Domnul să vă dăruiască o lună frumoasă, cu spor în tot ceea ce v-ați propus, cu suflete senine și bucurie sfântă!
Nu deznădăjdui, Dumnezeu nu ne va lăsa…
„Ţine-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdui“. Şi să ştiţi că Dumnezeul nostru nu interzice! Nu este interzis să deznădăjduim. Ce vrea să zică Dumnezeu este că… nu-i nevoie.
Dumnezeu are destulă putere ca să ne scoată din orice iad. Hristos chiar înainte să se pogoare, literal, în iad cu sufletul a zis ucenicilor: „Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!“. Şi nu numai că are puterea să ne scoată, dragostea Lui are voinţa de a ne scoate, dragostea Lui nu poate să ne lase în iad. Destul nouă să nu deznădajduim, adică să nădăjduim în mila lui Dumnezeu, destul nouă să ne predăm Lui Dumnezeu în momentele noastre ale celei mai cumplite deznădejdi. Şi în sensul ăsta vă propun şi cuvântul ăsta al Părintelui Siluan: „Ţine-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdui“.
Ce inseamna „ţine-ţi mintea în iad“? Fii realist! Ăsta eşti! Dar nu deznădăjdui, că Dumnezeu nu acolo te va lăsa. Dragostea lui Dumnezeu nu poate să nu te audă dacă te rogi Lui, nu poate să te lepede dacă încă nădăjduieşti în El. Cu ce obraz să nădăjduieşti? Cu nici unul! Doar aşa, fiindcă Dumnezeu e bun. Asta este pentru culmile deznădejdii. Când nu avem deznădejdea asta, continuăm să ne ţinem mintea în iad, să ne osândim pentru păcatele pe care le vedem, să ne spovedim şi toate cele care ni le-a rânduit Dumnezeu spre mântuire. Toate astea sunt “cultura filocalică“. Mă iertaţi! Le “împroşc” un pic acuma… N-am o rânduială, n-am un cuvânt mai sistematizat, dar cred că este mai important să trăim, poate aşa, mai mult din ce ne dă Domnul, să zicem, câteva clişee, dacă vreţi, de la dreapta şi de la stânga, decât să sistematizăm. Căci sistematizarea până la urmă este tot un element al morţii. Cuvântul viu curge altfel.
Poate că expresia cu care culmină cultura filocalică este tocmai cuvântul care s-a dat de către Domnul Sfântului Siluan: „Ţine-ţi minte în iad şi nu deznădăjdui“. Cred că nu există frumuseţe mai desăvârşită decât această dragoste dumnezeiască, în care oricât de păcătos ar fi omul, oricât de îndepărtat de Dumnezeu, Acesta încă nu îl părăseşte. Ba mai mult, Însuşi Dumnezeu face toate cele pentru mântuirea omului. Însuşi Hristos a luat asupră-Şi canonul cel aspru al morţii, pe care şi l-a însuşit Adam prin neascultare şi prin lepădare de Dumnezeu.
Una pe zi...
Strălucire şi măreţie este lucrarea Lui...
Gândul zilei...
„Ţine-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdui“. Şi să ştiţi că Dumnezeul nostru nu interzice! Nu este interzis să deznădăjduim. Ce vrea să zică Dumnezeu este că… nu-i nevoie.
Dumnezeu are destulă putere ca să ne scoată din orice iad. Hristos chiar înainte să se pogoare, literal, în iad cu sufletul a zis ucenicilor: „Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!“. Şi nu numai că are puterea să ne scoată, dragostea Lui are voinţa de a ne scoate, dragostea Lui nu poate să ne lase în iad. Destul nouă să nu deznădajduim, adică să nădăjduim în mila lui Dumnezeu, destul nouă să ne predăm Lui Dumnezeu în momentele noastre ale celei mai cumplite deznădejdi. Şi în sensul ăsta vă propun şi cuvântul ăsta al Părintelui Siluan: „Ţine-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdui“.
Ce inseamna „ţine-ţi mintea în iad“? Fii realist! Ăsta eşti! Dar nu deznădăjdui, că Dumnezeu nu acolo te va lăsa. Dragostea lui Dumnezeu nu poate să nu te audă dacă te rogi Lui, nu poate să te lepede dacă încă nădăjduieşti în El. Cu ce obraz să nădăjduieşti? Cu nici unul! Doar aşa, fiindcă Dumnezeu e bun. Asta este pentru culmile deznădejdii. Când nu avem deznădejdea asta, continuăm să ne ţinem mintea în iad, să ne osândim pentru păcatele pe care le vedem, să ne spovedim şi toate cele care ni le-a rânduit Dumnezeu spre mântuire. Toate astea sunt “cultura filocalică“. Mă iertaţi! Le “împroşc” un pic acuma… N-am o rânduială, n-am un cuvânt mai sistematizat, dar cred că este mai important să trăim, poate aşa, mai mult din ce ne dă Domnul, să zicem, câteva clişee, dacă vreţi, de la dreapta şi de la stânga, decât să sistematizăm. Căci sistematizarea până la urmă este tot un element al morţii. Cuvântul viu curge altfel.
Poate că expresia cu care culmină cultura filocalică este tocmai cuvântul care s-a dat de către Domnul Sfântului Siluan: „Ţine-ţi minte în iad şi nu deznădăjdui“. Cred că nu există frumuseţe mai desăvârşită decât această dragoste dumnezeiască, în care oricât de păcătos ar fi omul, oricât de îndepărtat de Dumnezeu, Acesta încă nu îl părăseşte. Ba mai mult, Însuşi Dumnezeu face toate cele pentru mântuirea omului. Însuşi Hristos a luat asupră-Şi canonul cel aspru al morţii, pe care şi l-a însuşit Adam prin neascultare şi prin lepădare de Dumnezeu.
(Din conferinta de la Bucuresti din nov. 2002 a parintelui Rafail Noica, “Pentru ce ne pregateste Filocalia“)
Noapte binecuvântată peste lumea toată!
Adevarat a invita!
RăspundețiȘtergereMa intreb, retoric evident, cum oare interpretam noi cu adevarat ideea "Dumnezeu nu ne va lăsa". Pentru ca uneori am senzatia ca tot asteptam minuni sa se petreaca, doar ca ele se petrec prin noi cu inspiratiile Lui! Prin actiunile noastre. Fara ele, nu stiu ce va iesi...
M-am uitat putin pe site-ul mineralului. Este chiar fabulos! Ca si imaginea aleasa.
Multumesc frumos, Daniela! Noapte cu pace!
Si ultima luna de primavara sa fie plina de bucurii! 😘❤️
Uneori, când ajungem pe culmile disperării, sau la fundul prăpastiei, simțim cu adevărat gustul amar al deznădejdii. Și de abia atunci, când aflăm ce este neputința, începem să înțelegem și ce este smerenia. Atunci știm că numai El ne mai poate salva, numai cu ajutorul Lui putem ieși de acolo.
ȘtergereȘi atunci nu ne mai rămâne decât să-L chemăm, să credem în El și să-I cerem ajutorul. Pentru că atunci când nu mai putem noi, poate Dumnezeu.
Soluţia este rugăciunea, iar când Domnul a zis că „cele cu neputinţă omului sunt cu putinţă lui Dumnezeu" a spus-o ca o făgăduinţă; cred că putem să luăm cu încredere o astfel de făgăduinţă şi să căutăm ca Domnul să facă în sufletele noastre ceea ce este cu neputinţă omului.
***
Pace și bucurie îți doresc și eu în luna mai și întotdeauna!
Didn't even think of May as being the last month of spring but of course, it is. Gorgeous spring-like pictures in your photos as well.
RăspundețiȘtergereMaybe it's better not to think about it. Just enjoy it.
ȘtergereLa fel iti doresc si tie Daniela, o luna plina de bucurii.
RăspundețiȘtergereDomnul să ne ajute tuturor, Ioana! Pace și bucurie!
Ștergere