Doamne ajută tuturor! Am preluat această provocare de la Irina, blogul Dulce casă, încurajată de către Ioana, cu blogul Din căsuța noastră. Nădăjduiesc să reușesc să scriu în fiecare zi a lunii noiembrie.
Îmi place ideea de a poposi zilnic aici, cu un verset asupra căruia să meditez și cu un mic gând al zilei.
Versetul zilei de astăzi
"Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată."
Sfântul Apostol Pavel 3 - 67
Vremea astăzi
Vremea în București este în continuare deosebit de caldă pentru această perioadă a anului. Ne bucurăm de o zi însorită, fără nicio adiere de vânt.
Gândurile zilei
Mă gândesc la cât de mult s-a schimbat viața noastră, la cât de mult ne-am îndepărtat unii de alții.
Mi-e dor de atmosfera copilăriei, în care venea câte o vecină în vizită la mamaia mea, cu un ciorap început pe cinci andrele, băgat în cojoacă. Copil fiind mă așezam și eu între ele și le ascultam cum își spuneau păsul una alteia și cum se întăreau una pe cealaltă.
Apoi, studentă fiind, în căminul de studenți, la fel ne vizitam între noi fetele. Pur și simplu băteai la ușa unei prietene și stăteai de vorbă la un ceai sau o cafea. Nu îți făceai o programare pentru asta și nici nu îți dădeai întâlnire în oraș.
Acum ne-am înstrăinat, ne-am îndepărtat, avem sute de prieteni pe Facebook, dar nu ne mai deschidem ușa unul altuia.
Eu tot mai visez la o șezătoare, unde să ne întâlnim mai multe fete, să lucrăm ceva și să bem un ceai însoțit de o plăcintă de casă.
Ce bine ziceți, și mie îmi este dor de asemenea lucruri!
RăspundețiȘtergereAndreea, îți mulțumesc pentru vizită și mă bucur că nu sunt numai eu nostalgică după asemenea lucruri.
Ștergerema bucur ca participi! :)si mie imi lipseste tihna aceasta, intalnirile cu prietenii le facem cu programare, efectiv nu mai avem timp si energie unii pentru altii, e foarte trist
RăspundețiȘtergereMonahul Galaction Ilie din Mănăstirea Sihăstria, fiind mulți ani păstor de oi, umbla cu oile mănăstirii prin toate poienile de munte dintre Sihăstria și Sihla. De aceea era cunoscut de mulți călugări sihaștri din partea locului.
RăspundețiȘtergereMergând cu oile pe munte, a întâlnit un sihastru sfânt pe care îl cunoștea și l-a întrebat:
- Spune-mi părinte, când va fi sfârșitul lumii?
Iar cuviosul sihastru, oftând din inimă, a răspuns:
- Părinte Galaction, știi când va fi sfârșitul lumii? Când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin! Adică, atunci când nu va mai fi dragoste și înțelegere creștinească între frați, între rude, între creștini și între popoare! Atunci când nu se vor mai iubi oamenii deloc, cu adevărat, va fi sfârșitul lumii. Căci fără iubire și fără Dumnezeu nu pot să mai trăiască oamenii pe pământ! Apoi, cei doi sihaștri s-au sărutat între ei și s-au despărțit.
(Arhimandrit Ioanichie Bălan, Istorioare duhovnicești)
din păcate, vremurile pe care le trăim azi, ne arată că mult tare nu mai este până atunci, ne-am înstrăinat tare mult unii de alții, nici nu ne mai sunăm de sărbători, e de ajuns un mesaj copiat de pe net si trimis la toți din listă ... păcat.
”sus să avem inimile!”
Mila Domnului cu noi toți!
ȘtergereÎntr - adevăr, "Sus să avem inimile!"