{ Blog 365...day 74 }

Provocare adusă în blogosferă de către Sandra -

Diary of a stay a home mum

Doamne ajută la ceas de seară! Bine v-am regăsit!

Nu știu de ce, odată cu venirea primăverii, gândul meu zboară tot spre copilărie. În ce lume frumoasă am crescut! Cât am fost de iubită! Copiii cei mai mici din familiile numeroase sunt de regulă cei mai alintați. Eu am fost iubită. Am simțit iubirea tuturor.

În seara aceasta, am întins cearceafuri ude pe culme, afară, în spatele casei. La un moment dat, un cerceaf mi-a atins fața și acea atingere mi-a amintit iar de copilărie.

Mama avea o culme pe care, după ce înșira rufele, o ridica cu un par în bătaia vantului. Îmi plăcea să mă țin după ea și să-i car ligheanul cu rufele stoarse cu mâinile ei aspre de muncă, (dar cu o atingere în mângâiere, ca o aripă de înger) și să-i dau câte un clește pe care mama îl prindea în locuri perfect simetrice de o parte și de alta a rufei. Cleștișorii erau numai din lemn, iar rufele erau spălate cu un amestec format dintr-o cantitate destul de mică de detergent și una generoasă de săpun de casă pregătit de aceleași mâini muncite, săpun dat pe răzătoarea mare...

Nu exista balsam de rufe, dar rufele miroseau atât de proaspăt!

Exista o ordine perfectă în așezarea rufelor pe culme, atât în ceea ce privește culorile, cât și ca obiecte de îmbrăcăminte. Cămășile stăteau musai lângă cămăși și prosoapele lângă prosoape.

Era o ordine perfectă, o cumpătare firească și o bună rânduială în toate.

Sunt lucruri și trăiri la care e suficient să te gândești și ziua devine mai frumoasă.

Mare eşti, Doamne, şi minunate sunt lucrurile Tale şi nici un cuvânt nu este îndeajuns spre lauda minunilor Tale!

Una pe zi...

Strălucire şi măreţie este lucrarea Lui...

“Grape” Amethyst - Mamuju Regency, West Sulawesi Province, Indonesia - 8.5cm
Photo Mineral Masterpiece

Gândul zilei...

"Iartă-mi, Doamne, lacrima rămasă în colțul inimii! Cine sunt eu fără Tine?"

(Hrisostom Filipescu)

O seară binecuvântată tuturor!