sâmbătă, 22 aprilie 2023

Jurnalul unei femei simple (25)

(adus in blogosfera românească de către Corcodusa)

Hristos a înviat!

Pentru astăzi...
Sâmbătă, 22 aprilie 2023 

Afară...
E o zi frumoasă, însorită și luminoasă. 

Mă gândesc...
Că de luni reîncep serviciul, după un concediu de două săptămâni. Au trecut destul de repede zilele, dar timpul petrecut acasă mi-a tihnit foarte mult, m-am putut bucura de slujbele din săptămâna patimilor, dar și de cele din Săptămâna Luminată, am pregătit toate mâncărurile preferate ale celor din familie și mi-au ieșit bune toate, am mai finalizat din proiectele de lucru de mână începute mai demult, am citit și am văzut chiar și un film. Slavă Domnului pentru toate!

Sunt recunoscătoare...
Pentru motivele scrise mai sus, pentru că mi s-au întors copiii cu bine acasă și pentru multe altele. Pentru tot ce mi se întâmplă.

În bucătărie...
Dimineață am mâncat ouă ochiuri. :))) Mama zice (la telefon): Din câte mâncăruri aveți în frigider, ați mâncat ouă ochiuri? Zic: Mă crezi că aș fi mâncat și în noaptea de Paști? Atât de dor mi-a fost de ele.

Sunt îmbrăcată...
Într-un halat de casă, vișiniu.

Meșteresc...
La păturică, săptămâna a șaptesprezecea.

Citesc...
Fericitul Ioan Maximovici, viața și minunile (Pr. Serafim Rose, Pr. Gherman Podmoșenski)

Sper...
Să se regleze cu ajutorul Domnului, treaba cu salariile la serviciu (încă aștept lichidarea pe care trebuia să o primesc înainte de Paști). Sau cel puțin să învăț să mă organizez mai bine, să fiu mai perseverentă în a aplica sfaturile și metodele de economisire recomandate de Iulia sau de Katia.
 
Învăț...
Să cos la mașina de cusut. Mă simt din ce în ce mai încrezătoare, cu mila Domnului, deși mai am foarte multe de învățat.

În casă...
Fiind în concediu atâtea zile, am mai pus lucrurile cât de cât într-o rânduială. Marea realizare însă îi aparține soțului meu, care deși nu se pricepe :))), a făcut niște rafturi despărțitoare în dulapul Mariei, cu tot ce înseamnă treaba aceasta: luat măsuri, cumpărat și tăiat blaturile necesare, îmbinat între ele și apoi prins de pereții șifonierului... Sincer, nu am crezut că va reuși și sunt tare mândră de el că a dus treaba aceasta la bun sfârșit. Maria s-a bucurat nespus când s-a întors din vacanță și și-a găsit dulapul astfel modificat. Era cumpărat de la Ikea, în urmă cu vreo 2-3 ani și se cam chinuia cu păstrarea ordinii în șifonier. Avea practic doar bara pentru umerașe și numai două compartimente într-una din părți, în rest era liber.

Ascult...


Lumina veşniciei noastre de pe canalul Cântări Nemuritoare și Pricesne Ortodoxe
 
Un film pe care îl recomand...


Dacă ați văzut și v-a plăcut filmul franțuzesc "La famille Bélier", cred că acest film vi se va părea și mai frumos.
CODA (Child of Deaf Adult) este povestea unei familii de oameni surzi a căror fiică se naște cu talentul de a cânta. Însă nu muzica este pe locul întâi în acest film, ci sentimentele, dragostea, compasiunea, suferința. Inima.
La un moment dat regizorul taie sunetul cu desăvârșire și filmul te împinge cumva să te așezi în pielea celor care nu pot auzi, ca să percepi lumea, măcar pentru o clipă, doar prin simțurile lor.
Filmul a luat Oscar anul trecut. Poate l-ați văzut deja. Dacă nu, cred că merită văzut. Atenție, însă, nu împreună cu copiii. Uneori limbajul este nepotrivit.

Unul din lucrurile preferate...
Să beau cafeaua în grădină.

Un citat...
"Nu mi-am închipuit atâta fericire, Doamne, fiidcă n-am înțeles că Tu ești Viața." 
(Maria Pastourmadzis)

O fotografie...


Lacul Sorvagsvatn, Insulele Feroe
Cunoscut și sub numele de Lacul Leitisvatn, este cel mai mare lac de pe Insula Vágar. O imagine surprinsă dintr-un anumit unghi face ca lacul să pară mult mai sus decât Oceanul Atlantic, la același nivel cu versantul asimetric al insulei. Cei care văd fotografia pot spune chiar că lacul stă pe o pantă lină, deși se află la 30 de metri deasupra nivelului mării. În realitate este vorba doar de o iluzie optică de mare efect. Stânca din faţa lacului, corelată cu unghiul din care a fost făcută fotografia, fac ca lacul să pară situat la o altitudine de sute de metri. Iluzia este accentuată și de faptul că lacul este înconjurat de versanți care ating înălțimi între 252 și 376 de metri de o parte și de alta și care ascund vederea în unghiuri diferite.

Un loc unde mi-ar plăcea să fiu...
Încă îmi place nespus să mă aflu aici, acasă. Tânjesc atât de mult după acest acasă când sunt la birou, încât savurez fiecare clipă în care stau acasă. 
Mâine vom pleca într-o vizită la părinții lui Cristian, în Urlați (Prahova). Mama lui Cristian se numește Georgeta, așa că o vom sărbători.

Din comorile pământului...
Strălucire şi măreţie este lucrarea Lui...

This coffee table is absolutely beautiful! An Uruguayan Amethsyt Geode with Agate Banding,
sitting on a modern, silver metal base and thick glass top.

Photo Copyright - Earths Rare Minerals
Din iubita mea Românie...

Catedrala Episcopală Sfânta treime, din Baia Mare, în noaptea de Învierea Domnului

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc un weekend minunat!

7 comentarii:

  1. Glad you had such a great vacation. Loved the movie CODA, very well done. Drinking coffee in the garden sounds so relaxing.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Thank you very much, Jean! I'm glad to hear you enjoyed the CODA movie.
      Yes, I love drinking coffee in the garden. That's only possible on holidays or weekends. And this holiday the weather hasn't been too friendly here. It rained most of the time.

      Ștergere
  2. Stii ce oua imi plac mai mult? Ochiurile facute in apa. Poate pentru ca le-am gustat fiind copil si a ramas gustul in creier.
    Anul acesta m-am bucurat pentru ca a fost mai multa lume la Inviere. Instinctiv, oamenii stiu unde e bine sa se adune. Cam greu dupa concediu, insa cu siguranta te vei reobisnui.
    Doar bine si inspiratii la voi, Daniela!😘❤️

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știu ce să spun, Suzana... Am încercat și eu acele ochiuri făcute în apă... Poate că nu știu eu să le prepar cum trebuie, dar nu m-au cucerit.
      Și la noi a fost foarte multă lume la Înviere, dar nu-mi dau seama dacă mai multă ca anul trecut. Nu pot estima. Cert este că dacă nu mergeai cu o oră înainte, nu aveai șanse să intri în curtea bisericii. Însă, la noi este un cartier mare și o singură biserică. Și la slujbele din timpul săptămânii e plin.
      Da, ziua de luni, de fapt dimineața de luni, va fi cea mai grea. Apoi, cu mila Domnului, îmi voi reintra în ritm.
      Toate cele bune și ție și celor dragi ai tăi! 😘❤️

      Ștergere
  3. E drept, nimic nu se compară cu ouăle găinilor de curte. Uneori mai primim și noi de la fratele meu, de la țară.
    Într-adevăr, și aici s-au scumpit toate... E clar că trebuie să învățăm să fim mai cumpătați.
    Un weekend minunat și ție, dragă Luiza! Te îmbrățișez și eu cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  4. Mă alatur și eu clubului de ouă!
    Ochirile sunt preferatele mele!
    Daniela, mă bucur că ai avut zile de concediu frumoase!
    Mult bine de luni la serviciu🙏🤗

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, și eu tot ochiuri prefer, deși îmi plac pregătite și în alte câteva moduri.
      Interesat este că le-am transmis și copiilor preferința aceasta. Ba chiar și lui Cristian îi plac. Deci, e puțin probabil să cumpărăm vreodată un carton de numai zece ouă. :)))
      Mulțumesc mult pentru gândul bun!
      Îți doresc și eu o săptămână binecuvântată împreună cu frumoasa ta familie!
      Te îmbrățișez!

      Ștergere

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *