Jurnalul unei femei simple (24)

(adus in blogosfera românească de către Corcodusa)

Doamne ajută tuturor! Bine v-am regăsit!

Pentru astăzi...

15 aprilie 2023 - Sfânta și Marea Sâmbătă, cea mai importantă zi din perioada Triodului şi din Săptămâna Mare când, conform Sinaxarului, „prăznuim îngroparea dumnezeiască și trupească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune a fost mutat spre viață veșnică”

Afară...

Este o zi frumoasă de primăvară. Ne-a ajutat Dumnezeu și serile nu a plouat, astfel că am putut sta la slujbe afară, în curtea bisericii.

Mă gândesc...

La puterea dragostei creștine, acea taină pe care nu o putem înțelege, dar căreia nu îi putem rezista. Nimic nu o poate birui, căci izvorul ei este chiar Cel ce a făcut toate.
„Spunea un părinte că, atunci când îi este dor de cineva, îl pomenește la rugăciune și îi trece dorul. Iată o soluție! Mitropolitul Bartolomeu o tratează literar, scriind: «Când brațele mele nu pot ajunge la cei mie dragi, întotdeauna îi voi îmbrățișa printr-o rugăciune...»!”
(Arhim. Dumitru Cobzaru, Amvon)

Sunt recunoscătoare...

Că după îngropare, vine Învierea! După moarte, urmează Viața!

În bucătărie...

M-a ajutat Domnul și am împlinit aproape tot ce mi-am propus. Mai am să pun ciorba la foc și friptura în cuptor și să fac maioneza. De fapt, friptura o pregătește Cristian. Tot el va pregăti și somonul cu sos de soia pentru Maria. M-a ajutat Cristian și a tocat și legumele fierte pentru salată a la russe (o fac fără carne să mănânce și Maria). Am înfășurat numai 20 de sarmale, restul cantității de carne am băgat-o în congelator. Joi încep pregătirile pentru weekendul următor, :)))) când se întorc Ștefan și Georgia.

Tot pentru Maria am mai pregătit și cremă de brânză cu mărar, ciuperci cu maioneză și o salată cu ton. Tot nădăjduiesc să revină la o alimentație obișnuită, dar iată că deja au trecut doi ani de când nu a mai mâncat carne deloc. Slavă Domnului că mănâncă pește și lapte, brânză, ouă. Să ne ferească Dumnezeu de mai rău!

Am copt pâine, cozonaci și pască:

Sunt îmbrăcată...

În pantaloni de casă și tricou.

Meșteresc...

Astăzi nu meșteresc nimic. Săptămâna ce a trecut am mai croșetat la păturică printre picături și am cusut perdele pentru bucătărie. 

Citesc...

Sper...

Să-mi văd copiii ajunși acasă, sănătoși. 

 

Învăț...

Încep să învăț să mă descurc cu mașina de cusut. Încă mă mai uit pe internet când bag ața în ac. :))) 

În casă...

Este ordine și curățenie, ca înainte de Paști. Sigur că nu am reușit să facem chiar tot, dar cu ajutorul Domnului, voi mai face eu săptămâna viitoare fiind în concediu toată săptămâna. 

Ascult...

Ciripitul păsărelelor din pomii din fața casei.

Un film pe care îl recomand...

Săptămâna ce a trecut nu am văzut niciun film.

Unul din lucrurile preferate...

Să vopsesc ouă colorate pentru Sfintele Paști. De-a lungul timpului am încercat mai multe variante. Mie, personal cel mai mult îmi plac cele roșu închis, vopsite cu foi de ceapă și cu urme albe lăsate de frunze de pătrunjel (cele care se fierb legate în ciorapi), dar știind că Mariei îi plac ouăle în diferite culori, am făcut așa, spre bucuria ei. Cu mila Domnului, de Înălțare voi face și cum îmi plac mie.

Un citat...

"Bucuria Învierii Domnului este, așadar, nu doar o bucurie la constatarea că moartea este învinsă de Iisus. Mai întâi îngerul, apoi însuși Domnul trimite la propovăduire pe cei care cred în Înviere. Este prin urmare o bucurie activă, misionară. Nu avem de a face cu o bucurie privată. Adevărul nu este o proprietate personală, nici nu poate fi ascuns, așa cum lumina nu se ține sub obroc, ci se așează în sfeșnic pentru a lumina tuturor. El trebuie transmis mai departe celorlalți, spre a-i scoate tocmai de sub întunericul și teama morții. Tocmai de aceea ritualul Bisericii Ortodoxe nu insistă pe moartea Domnului. Sâmbăta Mare ar putea fi socotită o zi de așteptare a Învierii, un timp al odihnei măcar trupești a lui Iisus atât de chinuit înainte de moartea pe cruce, iar acum pogorât cu sufletul în adâncurile iadului spre a-i răscumpăra pe strămoși. Însă nu este așa. Deși la această frumoasă Liturghie la care se citesc 15 paremii, texte fundamentale ale Vechiului Testament recapitulând promisiunea mântuirii, nu se aude încă imnul pascal „Hristos a înviat”, totul e învăluit deja de puterea speranței. Pentru ca apoi, atunci când preotul rostește în bezna de la miezul nopții cuvintele „Veniți să luați lumină”, întreaga creștinătate să se lase inundată de Înviere, pe care o răspândește apostolic dând mai departe lumină din lumină."

(Protos. Ioan Dumitru Popoiu)

O fotografie...

O fotografie de la o Înviere de la Mânăstirea Sucevița. Măcar așa ne mai delectăm și noi în așteptarea Sărbătorii celei mai mari din an.

Un loc unde mi-ar plăcea să fiu...

Acasă, de Sfintele Paști îmi doresc întotdeauna să fiu acasă.

Din comorile pământului...

Strălucire şi măreţie este lucrarea Lui...

Natural black Ethiopian opal Magic.
Photo Copyright - Classic Rocks and Gems

Din iubita mea Românie...

La Marele Praznic al Învierii Domnului nu găsesc cuvinte mai potrivite decât, bucuraţi-vă !

Iertați-vă, iubiți-vă, mângâiați-vă și ajutați-vă! Să nu ne bucurăm doar acum de Înviere, ci să învățăm să ne bucurăm în familia noastră, cu soții sau soțiile, cu fiii și fiicele noastre, cu prietenii și vecinii noștri în fiecare zi!

Lumina Sfântă să se așeze în inimile noastre ca din lumină să luminăm și celor care sunt în suferințe, nevoi și căutare de sine, în însingurare și dureri.

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc sărbători pline de lumină!